Potrivit Executivului Regalului de Sănătate și Siguranță din Marea Britanie, peste 500.000 de oameni suferă de stres, depresie sau anxietate legată de locul de muncă, ceea ce duce la pierderi în fiecare an de 12,5 milioane de zile. Lucrurile se înrăutățesc în biroul înalt, unde depresia la lideri – în care stresul cauzat de muncă poate fi un factor cauzal –  prezintă un răspuns mai slab la tratament, conform unui studiu european de neuropsihofarmacologie .

Gestiunea stresulu este o provocare uriașă care atrage multe soluții recomandate, de la modificările dietetice la mindfulness, iar Fundația pentru Sănătate Mintală are mai multe sugestii pentru gestionarea stresului. Din păcate, multe dintre aceste instrumente, trucuri și hacks lipsesc, datorită lipsei fundamentale de claritate a modului în care funcționează mintea noastră, exacerbată de o înclinație culturală pentru a atribui suferința unor cauze dincolo de controlul nostru personal.

Să explorăm dinamica subiectivă a stresului:

• Ceva extern se întâmplă: un eveniment, un stimul, un „stresor” – poate un comentariu trecător al unui coleg
• Îți intră în conștiință de obicei prin două dintre cele cinci simțuri – vedere și sunet
• În acest moment nu mai este extern – există în mintea ta ca gând
• Faceți o judecată și evaluați stimulul
• În urma judecății, simțiți o emoție negativă, cum ar fi frica, furia sau vinovăția
• Acest lucru declanșează o reacție fizică care este externalizată creând o buclă de feedback

Fiecare ființă umană este familiarizată cu începutul și sfârșitul acestui proces. Dar puțini sunt capabili să surprindă etapele discrete pe măsură ce se desfășoară și oportunitățile pe care le oferă pentru întreruperea ciclului toxic. Deoarece mulți nu au fost antrenați să observe această reacție în lanț de stres, ne învinovățim instinctiv proiectând sentimentele asupra evenimentelor externe – un șofer nepăsător, un șef fără gânduri, un prieten egoist. Încă din copilărie suntem încurajați să abordăm și să schimbăm comportamentul celorlalți pentru a atenua impactul sentimentelor noastre. Cei dintre noi care au învățat că oferirea unei expresii complete emoțiilor noastre imediate poate fi contraproductiv, le atenuează practicând reținerea. Invocarea regulii „numără până la 10” poate atenua confruntarea, dar poate să nu atenueze sentimentele implicate. În acest moment, o buclă de feedback intern preia, înlocuind constant gândirea și sentimentul evenimentului intern, chiar și atunci când stimulul extern este înlăturat. Acest proces reprezintă nimic mai puțin decât abuzul asupra facultăților noastre și este principalul mecanism al stresului.

Cum abordăm problema stresului

Singurul mijloc cu adevărat eficient de întrerupere a acestui ciclu distructiv, indiferent dacă este interiorizat sau exteriorizat, este să se intervină în punctul în care se face o judecată – pasul 4 de mai sus. Când mintea este limpede, calmă și compusă, puteți, cu practică, să începeți să observați o pauză între stimul și judecata acestuia. Cu cât ești mai calm, cu atât este mai ușor să-l prinzi și asta trebuie să faci. Percepția pauzei sau a golului prezintă o alegere care nu mai este reactivă sau obișnuită – este prezentă. Restul este la tine. Aveți discreție deplină față de ceea ce se întâmplă în continuare, oferindu-vă posibilitatea de a transforma o reacție învățată într-un răspuns considerat.

Calmarea minții la punctul în care funcționarea ei devine clară se realizează cel mai bine printr-una sau toate următoarele patru metode:

• Reflexie – îndreptați atenția spre interior pentru a vă explora dinamica mentală și emoțională
• Dialog – reflectând cu altcineva, de obicei terapeut sau antrenor
• Mindfulness – menținerea unei stări de conștientizare
• Meditația – antrenarea atenției pentru menținerea concentrării

Legătura de cauzalitate dintre stres și depresie este ușor de observat în acești termeni: ciclul negativității, intern sau extern, intensifică sentimentele, în timp ce credința că situația este de vină mărește sentimentul de deznădejde.

Dacă depresia depășește obezitatea pe listele de GP ale celor mai frecvente boli (NHS Digital), este crucial să dezvoltăm atitudini și practici ale minții care previn stresul și depresia înainte de intervenția clinică. Raportul Stevenson estimează acum costul pentru economia sănătății mintale care depășește 74 miliarde de lire sterline.

Abordarea stresului conducerii este fundamentală pentru a răspunde acestei provocări, deoarece liderii, prin însăși natura rolurilor lor, sunt cei mai în măsură să facă față stresului organizațional. În schimb, ele pot fi, de asemenea, instrumentale în propagarea acesteia. Aprecierea lor asupra dinamicii interioare a stresului este esențială pentru a combate sarcina tot mai mare a stresului asupra vieții noastre. Este cu adevărat totul în minte.

Remedii stres

1. Recunoaște semnalele de stres: Învață să acorzi atenție răspunsului corpului tău la stres. Ce declanșează un sentiment de stres și care sunt răspunsurile dumneavoastră fiziologice? Simțiți ritmul cardiac în creștere? Te incalzesti? Îți încleștezi maxilarul? Cu cât recunoști mai devreme că corpul tău este în stres, cu atât mai repede poți face ceva pentru a-l gestiona.
2. Creați un ritual: asigurați-vă că luați pauze de stres. Ridicați-vă de pe birou și plimbați-vă sau ieșiți afară pentru un aer curat. Efectuați respirație profundă, mișcări din umăr sau închideți ochii doar un minut. A lua o pauză mentală sau fizică este o strategie importantă pentru a face față stresului cotidian.
3. Salvează-te: găsește modalități eficiente de a stabili granițele dintre viața de muncă și casa. Indiferent dacă asculți muzică în casa, oprești telefonul mobil și e-mailul în timpul personal sau familial sau participi la o activitate socială sau hobby, păstrează-ți angajamentul de a avea o viață în afara muncii.
4. Exerciții în mod regulat: Un program de exerciții fizice este cea mai bună metodă de a reduce rezultatele negative ale sănătății asociate cu cerințele postului. Sub stres producem anumiți hormoni; exercițiul disipează o parte din efectele lor. Faceți-vă angajamentul de a face exerciții de cel puțin 30 de minute de două ori pe săptămână. De asemenea, încorporați practici sănătoase, cum ar fi consumul mai multor fructe și legume, reducând în același timp zaharuri, grăsimi și sodiu.
5. Dezvoltați un sistem de asistență: încercați să creați Consiliul de administrație personal: un grup de asistență care vă va ajuta să faceți față stresului și leadershipului. Cereți unui grup divers, cum ar fi colegii, șeful, un membru al familiei sau un prieten de încredere, să lucreze cu dvs. pentru a înțelege obiectivele dvs. pentru gestionarea stresului și pentru a vă ajuta să rămâneți pe calea cea bună.
6. Înlăturați stresul prin re-grupare pe sarcină: Când o sarcină este stresantă, căutați modalități de a vă organiza și de a vă eficientiza munca. Strategiile bune includ definirea rolurilor și clarificarea așteptărilor, gestionarea unui program de proiect și finalizarea sarcinilor înainte de termen. Obținerea concentrării poate reduce stresul înainte sau în timpul unei sarcini.
7. Făceți-vă timp pentru a vă recupera: sportivii au înțeles de mult timp că forțându-vă cu putere la 100 la sută capacitate, 100 la sută din timp, duce la câștiguri de performanță pe termen lung sau deloc. Alocarea unui timp suficient pentru relaxare și reîncărcare este esențială pentru gândirea clară și creatoare, relațiile puternice și sănătatea bună. Asigurați-vă că pe parcursul zilei vă permiteți pauze reale și dese. Și lăsați locul de muncă în urmă: timpul și energia cheltuită în afara locului de muncă vă pot îmbunătăți productivitatea și capacitatea de a face față provocărilor de muncă.
8. Redefinirea echilibrului: faceți alegeri clare care să susțină valorile de bază. Echilibrul de viață este complex, nu doar ceva ce putem spera vreodată să realizăm. Nevoile și interesele se schimbă în timp, iar ceea ce s-a simțit ca echilibrul la un moment dat devine repede depășit. Dar dacă viața ta reflectă cine ești și ceea ce prețuiești, te vei simți mai mult în echilibru – chiar și atunci când nu există suficient timp.

Grija pentru sănătatea ta fizică și psihică va ajuta să te descurci cu stresurile conducerii.

*** Articol realizat de Psih. Mihaiela (Grimbovschi) Avramescu – Psiholog, Consilier de afaceri și management Reteaua de specialisti 4mind

Bibliografie:

• Bogathy Z., – Manual de psihologia muncii şi organizaţională, Ed. Polirom 2004
• Crainer Stuart, Dearlove Des, Guru in business : cei mai importanţi 54 de gânditori în management Bucureşti : Meteor Press, 2008
• Florescu C, s.a.- Marketing, Editura Marketer, Bucureşti, 1992
• Johns G., – Comportament organizaţional, Ed. Economică, Bucureşti 1998
• Moldovan-Scholz, Maria, Managementul resurselor umane, Editura Economică, Bucuresti, 2000
• Nicolescu I., Verboncu O., – Management- Editura Economică, Bucureşti,1997
• Vlăsceanu M, – Organizaţii şi comportament organizaţional, Editura Polirom 2003
• ,,Punished by Rewards?”- A conversation with Alfie KOHN//By Ron BRANDT, September 1995
• Dragoş Iliescu,- Conflictul, ambiguitatea şi supraîncărcarea de rol, ca predictori ai comportamentelor negative de control al stresului ocupaţional, , D & D Research, 2014